Kasbeg / Kazbek

Kazbek (5033 m) este cel mai inalt munte din estul Georgiei, situat la granita cu Osetia de Nord – Rusia. Din punct de vedere geologic este un stratovulcan, potential activ, cel mai proeminent con al grupului volcanic Kazbegi si dintre varfurile principale ale lantului Caucazian. Kazbek este, de asemenea, al doilea cel mai inalt varf vulcanic din Caucaz, dupa Muntele Elbrus (5642m), cel mai inalt punct al Europei. Este amplasat central, intre Marea Neagra si Marea Caspica fiind despartit doar de o vale, dar si de o granita conventionala, de varful Elbrus.

Kazbeg este un masiv vulcanic situat pe Creasta Khoch din Caucazul Georgian, fiind delimitat la sud si est de valea raului Terek, afluent al Marii Caspice. Din punct de vedere geomorfologic, masivul este alcatuit din conul propriu-zis, cladit de la 4000 m in sus, si un sistem de interluvii ascutite despartite de vai largi, glaciate, care se desfasoara radiar-divergent, gravitand spre valea Terekului si spre nord, spre o vale afluenta a Kubanului. Masivul este dominat de doua varfuri, despartite de o inseuare situata la 4844 m, care reprezinta resturi din rama craterului prabusit spre sud si drenat de un afluent al Terekului. Varful principal este localizat la est, are aspect tesit si etaleaza portiuni stacoase si sectoare acoperite cu gheata.

Kazbek este un masiv situat pe Creasta Khokh, care se desfasoara la nord Caucazul Mare si este strapunsa de cheile Ardonului si Terekului. Pe piciorul de est al muntelui trece Drumul Militar Georgian, care se indreapta spre trecatoarea Darial (2378 m). Masivul se afla pe marginea faliei Borjomi-Kazbegi, care reprezinta terminatia de nord a faliei Anatoliei de Nord. Aceasta regiune este foarte activa tectonic, fiind marcata de numeroase cutremure mici care apar la intervale regulate. De asemenea, un sistem de izvoare geotermale inconjoara muntele.

Kazbek este un stratovulcan (vulcan in straturi) potential activ, construit din trahite si curgeri de lava, avand forma unui con dublu, a carui baza se afla la o altitudine de 1770 de metri. Kazbek este cel mai mare dintre conurile vulcanice ale grupului vulcanic Kazbegi, care include, de asemenea, Muntele Khabarjina (3142 metri).

Datorita pantelor sale, ghetarii din Kazbek nu sunt foarte mari. Suprafata totala a ghetarilor din Kazbek este de 135 km², cel mai cunoscut ghetar fiind Dyevdorak (Devdaraki), care coboara pe versantul de nord-est, spre defileul cu acelasi nume, ajungand la 2295 de metri. Alti ghetarii sunt Denkara, Gergeti, Abano si Chata. Prabusirea recenta a ghetarului Kolka, situat intr-o vale, intre Mt. Jimara si Kazbek, in anul 2002 a fost atribuita proceselor de solfatare localizate de-a lungul versantul nordic al muntelui, cu toate ca nu a existat nici o eruptie. Un alt colaps glaciar masiv a avut loc la 20 august 2014, cand ghetarul Devdaraki de pe versantul de nord-est a muntelui, a dus la moartea a sapte persoane, a barat raul Terek in Cheile Daryal si a inundat Drumul Militar din Georgia.

Originea numelui

Muntele Kazbek este asociat in folclorul georgian cu Amirani, versiunea georgiana a lui Prometeu, care a fost inlantuit pe munte ca pedeapsa pentru ca a furat focul de la zei si l-a dat muritorilor. Locul de amplasare al inchisorii sale de mai tarziu a devenit amplasamentul unui schit ortodox situat intr-o pestera numita „Betlemi” (Betleem) in jurul altitudinii de 4000 de metri. Conform legendelor, aceasta pestera a gazduit multe relicve sacre, inclusiv cortul lui Avraam si ieslea lui Isus copil.