Continent: Asia
Tara: Nepal
Lantul Muntos: Muntii Himalaya
Altitudine: 8.091 m
Proeminenta: 2.984 m
Coordonate: 28° 35′ 46″ N  83° 49′ 13″ E
Circuit: Plus 8000 m

Particularitati

Masivul Annapurna I face parte din lantul muntos Annapurna, care este situat in partea central-nordica a Nepalului, pe directia vest-est, intre vaile Kali Gandaki la vest, care-l desparte de Muntii Daulagiri, si Mrsyangdi la est, care-l separa de Muntii Manaslu.

Lantul montan are o lungime de 55 km si este dominat de varfurile: Annapurna II (7937 m), Annapurna IV (7525 m), Annapurna III (7555 m), Gagnapurna (7454 m), Tarke Kang (7193 m), Khangsar Kang (7485 m), Annapurna I (8091 m), Baraha Shikhar (7647 m), Annapurna South (7219 m), Tilicho Peak (7134 m) si Nilgiri North (7061 m).

Intregul masiv si zona inconjuratoare sunt protejate, fiind incluse in Annapurna Conservation Area, care detine o suprafata de 7.629 km2, aceasta fiind prima si cea mai mare zona de conservare din Nepal.

Annapurna I reprezinta o asociere de trei proeminente pe creasta principala a lantului montan Annapurna, situate intre varfurile Baraha Shikhar (7647 m) la sud-vest si Khangsar Kang (7485 m) la nord-est.

Varful principal (8091 m) este localizat la sud-vest, urmeaza varful central (8051 m) si apoi varful de nord-est (8013 m). Cele trei varfuri au configuratie accidentata (varful nord-estic si central sunt ascutite, iar varful principal este alungit si ascutit), fiind legate intre ele printr-o creasta ingusta (arête) marcata de cornise orientate spre sud-est. Aceasta creasta este jalonata de doua flancuri prelungi. Flancul sud-estic este brazdat de numeroase vaiugi, despartite de creste ascutite si etaleaza pereti spectaculosi care domina ghetarul sudic Annapurna, iar flancul nord-estic pare mai auster si prezinta doua culoare mari, acoperite de gheata, despartite de o creasta proeminenta care plonjeaza spre ghetarul Nordic Annapurna.

Annapurna este al 10-lea varf din lume ca inaltime. Acesta a fost urcat pentru prima data in 1950 de Maurice Herzog si Louis Lachenal. Pana in anul 1970, nimeni nu s-a incumetat sa-l mai escaladeze. Pana in anul 1999 s-au organizat 120 de expeditii spre Annapurna, cu 106 alpinisti care au atins varful si 54 alpinisti care nu s-au mai intors. La sfarsitul anului 2009, existau 157 ascensiuni pe Annapurna I si 60 de decese.  Acest raport intre reusita si esec este de 38%, mai mare ca la oricare dintre optmiari. Ascensiunea pe fata sudica este considerata de unii alpinisti cea mai dificila ruta de catarare din lume.

Originea numelui

Numele masivului este de origine sanscrita si ar insemna „sustinere“ sau „umplut cu“. De aici s-a ajuns la „Zeita plina de sustinere“ sau pur si simplu „Sustinatoarea“.

Despre rute, trasee, dificultate, sezon optim

Perioada optima pentru escaladarea varfului Annapurna este din octombrie pana in oai, in timpul musonului de iarna, iar cele mai indicate luni sunt octombrie si noiembrie. Rute, trasee, dificultate, sezon optim – Annapurna I

Performante romanesti
AlpinistCategorieRutaDataClub/Agentie/GhidSponsori/ParteneriObservatii
AlpinistCategorieRutaDataClub/Agentie/GhidSponsori/ParteneriObservatii
AlpinistCategorieRutaDataClub/Agentie/GhidSponsori/ParteneriObservatii
Expeditii in pregatire

Perioada:
Ruta:
Organizator:
Echipa:
Sponsori si Parteneri:

Perioada:
Ruta:
Organizator:
Echipa:
Sponsori si Parteneri: