Continent: Europa
Tara: Elvetia
Lantul Muntos: Muntii Alpi
Altitudine: 4634 m
Proeminenta: 2165 m
Coordonate: 45°56′12.6″N 7°52′01.4″E
Circuit: –

Particularitati

Varful Dufourspitze face parte din Grupul Monte Rosa si este situat pe creasta secundara inalta a masivului, marginita la nord de ghetarul Monte Rosa si la sud de ghetarul Grenz. Prin urmare, varful se afla la vest de culmea principala, care formeaza granita dintre Elvetia si Italia, si la vest de alte doua varfuri importante: Ostspitze (4632 m) si Grenzgipfel (4618 m), localizate pe aceeasi culme secundara. Varful Dufourspitze are forma ascutita si accidentata, cu flancuri care scot la iveala abrupturi stancoase, trepte, umeri, creste si vaiugi.

Dufourspitze sau Punta Dufour este cel mai inalt varf din Elvetia si din Alpii Piennini (Walliser). De asemenea, este cel mai inalt punct al masivului Monte Rosa si din aceasta cauza este al doilea varf ca altitudine din Muntii Alpi, dupa Mont Blanc din masivul cu acelasi nume.

Masivul Monte Rosa

Masivul Monte Rosa reprezinta al doilea grup muntos din Alpi, dupa Mont Blanc, avand flancul estic in Italia (Piedmont, Valea Aosta) si flancul vestic in Elvetia (Zermatt si Saas-Almagell).

Creasta masivului are 30 km lungime si formeaza granita dintre Italia si Elvetia.

Masivul este celebru pentru numeroasele varfuri de peste 4000 m pe care le detine, dintre care sapte varfuri de peste 4500 m: Dufourspitze (4634 m), Ostspitze (4632 m), Grenzgipfel (4618 m), Nordend (4609 m), Zumsteinspitze (4563 m), Signalkuppe (4559 m) si Lyskamm Est (4527 m).

Limitele masivului sunt Theodul Pass la vest (3295 m), Monte Moro Pass la est (2853 m), Schwarzberg-Weisstor Pass la nord (3535 m) si Olen Pass la sud (2880 m), fiind marginit de bazinele hidrografice ale raurilor Matter Vispa (afluent al Rhonului) la NV, Saas (afluent al raului Matter Vispa) la N, Anzasca (afluent al raului Toce) la NE, Sesia (afluent al Padului) la SE, Lys (afluent al raului Dora Baltea ) la SV, Evancon (afluent al raului Dora Baltea) la S si Marmore (afluent al raului Dora Baltea) la SV.

Intre aceste limite, se pot distinge trei sectoare morfologice:

  • Sectorul central inalt, desfasurat pe culmea principala, intre Seserjoch (S) si Jagerjoch (N), cu varfurile: Signalkuppe (4554 m), Zumsteinspitze (4573 m), Dufourspitze (4634 m) si Nordend (4609 m)
  • Sectorul Marele Monte Rosa sau Marea Creasta a Varfurilor, de la Theodulpass (V), pana la Monte Moro Pass (NE), cu numeroase varfuri, dintre care se pot aminti: Lyskamm Est (4527 m) si Parrotspitze (4436 m) la SV, Jagerhor (3815 m), Cima di Jazzi (3803 m) si Schwartzberghorn (3609 m) la NE
  • Sectorul Crestelor Secundare, perpendiculare pe culmea principala alungita la nord pe teritoriul Elvetiei si la sud pe teritoriul Italiei, dintre care se pot mentiona: Cresta Indren in Italia (Indrengrat), cu varfurile Balmenhorn (4167 m), Ludwigshohe (4342 m), Piramide Vincent (4215 m), Grosser Findelngrat in Elvetia, cu varful Stockhorn (3532 m) etc.

Flancurile masivului Monte Rosa sunt acoperite de ghetari, cum ar fi: Theodul, Ventina, Breithorn, Schwartze, Zwilling, Grenz, Monte Rosa, Gorner la vest, Schwartzberg, Seevjinen, Talliboden la nord, Belvedere, Sesia la est si Lys la sud.
Masivul culmineaza cu varful Dufourspitze (4634 m), alaturi de care troneaza Ostspitze (4632 m), Grenzgipfel (4618 m) si Nordend (4606 m).

Originea numelui

Numele sau initial a fost Höchste Spitze – Varful cel mai inalt. La 28 ianuarie 1863, Consiliului Federal a decis sa redenumeasca muntele in cinstea lui Guillaume-Henri Dufour (1787–1875), inginer elvetian, topograf, cofondator al Crucii Rosii si general al armatei, conducator al campaniei Sonderbund care a dus la aparitia Elvetiei ca stat federal.

Guillaume-Henri Dufour a fost numit in functia de sef de cabinet al Confederatiei Elvetiene (seful Statului Major General) in 1832. Datoria lui a inclus crearea hartii topografice a Elvetiei 1: 100 000 (harta Dufour), prima retea oficiala de harti care acopera Elvetia la nivel national. A fost publicata intre 1845 si 1865, aparand astfel paralel cu statul federal modern.

Despre rute, trasee, dificultate, sezon optim

Sezonul optim pentru escaladarea vf. Dufourspitze este din iulie pana in septembrie. Rute, trasee, dificultate, sezon optim – Muntele Douforspitze

Performante romanesti
AlpinistCategorieRutaDataClub/Agentie/GhidSponsori/ParteneriObservatii
AlpinistCategorieRutaDataClub/Agentie/GhidSponsori/ParteneriObservatii
AlpinistCategorieRutaDataClub/Agentie/GhidSponsori/ParteneriObservatii
Expeditii in pregatire

Perioada:
Ruta:
Organizator:
Echipa:
Sponsori si Parteneri:

Perioada:
Ruta:
Organizator:
Echipa:
Sponsori si Parteneri: